„In umblarea mea prin lume prin ispitele haine”, am ajuns iarasi prin locuri cu denumiri cel putin nostime. Asadar, editia mai 2016. :D
oameni comozi. scuze, mocozi.
cat una, cat alta.
uliul rarait?
Dragii mosului, pentru ca nu v-am povestit demult nimic ceva, hai sa va zic ce le-a fost ochilor mei sa vada in aceasta seara.
Se da asa:
– o urbe la ceas de seara, o intersectie si o trecere de pietoni; sfarsit de ianuarie, nu prea cald afara
– un biciclist care incepuse oarecum agale sa treaca trecerea de pietoni, totusi pe bicicleta; se uita in pamant admirand dungile (albe sau negre?) zebrei
– un pieton care din oarecare motive nu merge pe trotuar, ci „pe unde merg masinile”, dar pe margine; paseste surprinzator de rapid pentru un ardelean, de parca ar fi urmarit de rusi.
Intamplarea face ca drumurile celor doi sa se intaleneasca dintr-o data si… Citeste mai mult »
Publicat in: Altceva sau diversităţi, Zâmbete şi voie bună
…pentru ca oriunde mergi in tara asta, gasesti localitati ale caror nume nu-ti poti da seama (si nici nu se poate sti!) cum au fost inventate!
In drumurile mele pe DN76, drumul vesnic in lucru – o adevarata atractie turistica, am luat in masina un om care din vorba in vorba mi-a spus ca a lucrat si el la una din firmele care se ocupa de eterna reabilitare a drumului.
Evident ca nu am pierdut ocazia de a-l intreba care-s motivele pentru care se lucreaza asa greu…
Pe o distanta de 60 km nu vazusem nici un muncitor, apropo.
„Pai, nu stii bancul cu drumarii?” ma intreaba.
„Eu stiu cu programatori” ii zic gandindu-ma ca suna mai bine decat „Care dintre ele?”…
Si se pune omul si-mi povesteste: Citeste mai mult »
Esti programator. Sfarsit de luna. Dări catre asociatia de proprietari.
Urci cu tributul la etajul superior al blocului; aici isi are „biroul” administratorul nostru.
Vecinul tau, angajat al Politiei Române, tocmai a terminat de platit, dar mai sta de vorba cu un cetatean cu musteata. „Daca nu ar fi asa firav, ar semana cu Mario…” iti zici.
Cum iti faci aparitia pe hol, vecinul tau, om de treaba de altfel, exclama pe un ton care denota (si) o oarecare eliberare:
– Uiteeeeee!!! Cu acesta vorbeste!!! El este specialist in informatica!
Publicat in: Altceva sau diversităţi, Zâmbete şi voie bună
Cand ajungi in clasa I (daca nu ajungi cumva mai devreme) la litera K, aceasta iti este prezentata ca fiind „K de la kilogram”.
Publicat in: Zâmbete şi voie bună
Unele firme de pompe funebre isi aleg sloganuri nu tocmai asa funebre. Printre acestea amintim:
„Vrei, nu vrei, tot la noi ajungi.”
„Ducem mortul cu tot confortul.”
SENZAȚIONAL: Carrefour, Metro și Selgros au fuzionat. Iată DOVADA!
duminică, 2 noiembrie 2014, 21:02 un comentariu
Mi-a povestit cineva si consider ca merita repovestit:
Intamplarea se petrece in timpuri demult apuse cand omul nostru, in afara de cele ale bicicletei, nu avea alte roti. Asa se face ca mai lua uneori tramvaiul cand avea bagaje mai mari, mai grele si/sau mai multe. Urbea nu era asa aglomerata de masini, dar tramvaiul era aglomerat.
